Studentie, dulce studentie.
Toate bune si frumoase in timpul facultatii pana cand incepe calvarul. Examene, proiecte....intr-un cuvant STRESesiune. Printre primele proiecte se numara si cel pentru Retorica. Mai bine zis, am de facut un discurs, pe orice tema. La prima vedere pare ceva simplu, dar nu e deloc asa pentru ca, recunosc, nu prea am idee cum sa il fac. Tot astept sa imi vina inspiratia, dar se pare ca nu indrazneste sa treaca pe la usa mea. Pana se hotaraste sa vina, mai bine ma uit la Grey's Anatomy, mai exact ultimele episoade din sezonul 5, despre care atat mi s-a spus: ,,O sa plangi''.
Ramane de vazut daca va fi asa sau nu. Iar in ceea ce priveste discursul...
20 mai 2009
Pentru M K V (by Madalina) :)))
Ok..ma pun pe scris! Sa spun adevarul (tot) sau sa explic ce s-a intamplat de fapt in ziua aia! De cand ma bate nebuna asta la cap sa scriu. M-am saturat. S-au mai apucat si altii sa ma certe! Asa ca am decis: am un motiv in plus sa nu invat pentru examenele de maine :D. Tre’ sa scriu pe blog, altfel nu mai am zile cu Gia!
Deeeeeeeeeciiiiiii: ca asa incepe romanul,cu „deci” desi se foloseste numai cand tragi o concluzie, dar vreau sa fiu romanca get-beget si pe romaneste sa explic ce e cu ghinionul meu..si ce a fost cu ziua aia, cu derbyul Steaua-Dinamo ! Sa vedem: nu sunt microbista, dar am zis sa experimentez, sa merg sa vad si eu un meci cu echipa cu care tin,respectiv Steaua! (desi lumea m-a sfatuit sa nu ma duc la meciurile mai importante pentru ca se lasa cu bataie, cu etc..si nah..ca fata,nu e bine) Dar!!!! M-a convins Gia sa merg(shhht, sa nu mai spuneti la nimeni, dar cred ca vroia mai mult pentru ca era ocazia sa se intalneasca acolo cu cineva, dar desigur,si pentru ca e mare microbista). Toate bune si frumoase, pana ma anunta ca tre’ sa ne intalnim cu niste prieteni de-ai ei cu 3 ore inainte!!!!!!!!!! 3 ore!!! Pentru ce??? Dar deh..raspunsul e ca altfel nu se putea, dom’le, mergeam cu ea,si ea cu altii, deci trebuia sa merg pe mana ei..ca asa e bine! Dar!! De aici incepe nebunia! Doar una din noi avea bilet, iar pentru cealalata trebuia sa se negocieze. Desigur ca am facut rost de la altii, cu bani mai multi,si am considerat ca ala e biletul Giei, sa plateasca ea mai mult :D. Bun, lasand si asta la o parte, lasand si faptul ca in seara aia trebuia sa ma aflu in parc Izvor sa vad cum gateste negrul visurilor mele ROBERT RAINFORD(bucatar la o emisiune la Euforia)..eu am decis sa plec cu Gia la meci..Ma luase foamea,setea..etc.. Ajungem noi undeva pe langa Ghencea! Tot stand, tot band suc de plictiseala, pe scumpa mea prietena Gia, .o apuca nevoile, dar stiti in ce hal??A incercat ea sa se miste de pe un picior pe altul, sa mai astepte..A inceput sa se roage de mine sa caut un loc sa faca shushu, am mers la niste magazine sa rugam frumos vanzatoarele, pare-se ca nu le-am induplecat..si intr-un final, disperarea Giei ne-a facut sa ajungem in garsoniera unui necunoscut, ca spatiu in boscheti nu mai era..era ocupat de „domni”..Ok, trecem peste, ajungem la meci. Pardon, pana sa strecem strada,era sa ne mai calce si tramvaiul 41, dar chiar sa ne calce!!! Era la un metru de mana mea!!!!!!!!!!!!!!!!.Si aici alta distractie..La intrare, dupa „marea pipaire”stam la o coada ca tot romanul si desigur vine si randul meu sa „compostez” biletul, dar am un mare ghinion la tot ce are mecanism ce se poatte bloca..si asa a fost!!!! Toata lumea din fata mea a intrat,dar la mine s-a blocat chestia aia si incep injuraturile din spate..Eu ma facusem verde-albastra, eram doar cu Gia in clipa aia, urma sa ne intalnim cu ceilalti dupa ce intram, fiecare avand bilet la alta poarta..Ok,oamnei buni!!! Nu e vina mea!!! S–a blocat, dar deh..fete infuriate, dinti scrasnind si injuraturi la greu, eu tot incercam, dar nu mergea!!!! Pana vine un jandarm , incearca si el, vede ca nu-i treaba sa functioneze la mine, si baga biletul Giei(desigur ca al ei a mers) si ne pune pe amandoua sa intram pe poarta aia! Shiiiiiiiiiittttttttt, dupa injuraturi au inceput rasetele din spate(ghici de ce?) pentru ca abia aveam loc sa intram amandoua, eu a trebuit sa merg exact ca o balerina pe varfuri lipita de ea, altfel nu aveam sanse...Ei bine, imi tot doream sa vad live un gol, poarta dusmana fiind in a doua repriza chiar in fata mea..si chiar ma gandeam: ce bine ar fi sa vad un gol..dar tipul de langa mine, un necunoscut ,aprinde o fumigena, si mi-a distras atentia, exact cand reuseste Steaua sa marcheze un gol..Gia ,care cu o clipa inainte era langa mine, a reusit sa imi ofere o vedere de ansamblu asupra a ceea ce inseamna un gol pentru suporteri:)) ea a cazut, si-a rupt blugii dar si un scaun! Si toate in acelasi timp. Eheee,trece meciul, din care nu am apucat sa vad nimic..dar am reusit sa invat cantece,”sa tin galerie”,sa vad baieti frumosi..
Vine vremea plecarii:))).Dar ce crezi?Dupa ce am sunat la taxi la nu stiu cate numere, dupa ce ni se inchideau telefoanele in nas cand auzeau”Ghencea”,am hotarat sa mergem pe jos ,ca toata lumea, pana in momentul in care vom da de o zona cunoscuta..Dar intre timp, noroc mare pe noi, vedem un autobuz, cred ca numarul 122,si stiam ca trece pe unde trebuia sa ajungem noi, asa ca ne-am urcat(dupa ce l-a induplecat Gia pe conductor, impreunandu-si mainile si tuguindu-si buzele intr-un „va implooor ,luati-ne si pe noooooiii, asta pentru ca nu era statie acolo). Eheeee, ce bucurie pe noi, ce bine ne simteam uitandu-ne la restul populatiei care urma sa mearga kilometri pe jos, in timp ce noi ne hodineam fundurile intr-un autobuz calduros…Din nou „eheeee” asta pentru ca nu stiam unde ne va duce..Nu banuiam unde vom ajunge noi..Poate s-a datorat ghinionului care ma caracterizeaza..Ei bine, mergem noi, mergem..multumite ca avem soferJ) si ajungem..ajungeeeemmmmmmmm..unde dracu’ am ajuns, Gia???? Asta era intreabarea cand am vazut in jurul nostru camp, depozite si nema populatie!! Mai era un nene cu noi ,il intrebam pe unde suntem, el urmand sa coboare si raspunsul fu” pai,in Colentina,acolo e centura Bucurestiului”. Un semnul exclamarii s-a asezat pe fata mea, asta pentru ca ii zisesem deja Giei ca nu simt ca am merge in directia buna( ea a sunat o colega ,aceea a asigurat-o ca e bine) iar fata Giei s-a facut galbena..apoi verde, apoi multicolora..Nu stiam unde suntem, nu stiam unde sa chemam un taxi”.,,Mda,va rugam trimiteti un taxi! Unde? Pai..pe centura!”. Am vorbit cu soferul, l-am rugat sa ne ia si pe noi pana unde se retragea cu autobuzul. Ai nah..hai la drum,cu gandul” unde om ajunge?” Lumina era stinsa, numai noi 2 ,am refuzat propunerea soferului de a merge cu el in fata ,desi ne-a zambit frumos..Am ajuns pe 13 septembrie la un moment dat, era zona cunoscuta pentru mine si am coborat, am chemat un taxi si cand ne-am vazut acasa..ohooo,sa vezi fericire pe Gia!!!!!!! Uitase de durerea la picior de cand rupsese scaunul in Ghencea, uitase de toate..Deh..ea zice ca tot ghinionul mi se datora, pentru ca numai eu am bafta la chestii naspa..
Hai sa va mai povestesc cat de mult crede in faptul ca ii port ghinion: i s-au stricat la tastatura literele „m”(Madalina) si „s”(State) acum asteapta si „e”(Elena) =)))). Dupa patania asta, s-a gandit ea..cum ar fi sa faca un blog? Ei bine,zis si facut..I-a pus un nume simplu la inceput, nu mai stiu exact..dar apoi ,ca sa se stie ca este comun, a introdus numele noastre in denumirea blogului. Ce credeti? S-a blocat dupa ce a scris „Mada” :)). Nu mai mergea..Nah..cum sa nu creada fata ca ii port ghinion?
E tarziu,mi-e somn..nu mai am chef sa scriu si sa povestesc ,asa ca intr-un alt episod va voi mai delecta cu pataniile noastre. Gia ,mi-am facut datoria! Lasa-ma sa invat sau sa dorm..Sper sa se plictiseasca cine citeste ce am scris :))).Gluma :P.
Deeeeeeeeeciiiiiii: ca asa incepe romanul,cu „deci” desi se foloseste numai cand tragi o concluzie, dar vreau sa fiu romanca get-beget si pe romaneste sa explic ce e cu ghinionul meu..si ce a fost cu ziua aia, cu derbyul Steaua-Dinamo ! Sa vedem: nu sunt microbista, dar am zis sa experimentez, sa merg sa vad si eu un meci cu echipa cu care tin,respectiv Steaua! (desi lumea m-a sfatuit sa nu ma duc la meciurile mai importante pentru ca se lasa cu bataie, cu etc..si nah..ca fata,nu e bine) Dar!!!! M-a convins Gia sa merg(shhht, sa nu mai spuneti la nimeni, dar cred ca vroia mai mult pentru ca era ocazia sa se intalneasca acolo cu cineva, dar desigur,si pentru ca e mare microbista). Toate bune si frumoase, pana ma anunta ca tre’ sa ne intalnim cu niste prieteni de-ai ei cu 3 ore inainte!!!!!!!!!! 3 ore!!! Pentru ce??? Dar deh..raspunsul e ca altfel nu se putea, dom’le, mergeam cu ea,si ea cu altii, deci trebuia sa merg pe mana ei..ca asa e bine! Dar!! De aici incepe nebunia! Doar una din noi avea bilet, iar pentru cealalata trebuia sa se negocieze. Desigur ca am facut rost de la altii, cu bani mai multi,si am considerat ca ala e biletul Giei, sa plateasca ea mai mult :D. Bun, lasand si asta la o parte, lasand si faptul ca in seara aia trebuia sa ma aflu in parc Izvor sa vad cum gateste negrul visurilor mele ROBERT RAINFORD(bucatar la o emisiune la Euforia)..eu am decis sa plec cu Gia la meci..Ma luase foamea,setea..etc.. Ajungem noi undeva pe langa Ghencea! Tot stand, tot band suc de plictiseala, pe scumpa mea prietena Gia, .o apuca nevoile, dar stiti in ce hal??A incercat ea sa se miste de pe un picior pe altul, sa mai astepte..A inceput sa se roage de mine sa caut un loc sa faca shushu, am mers la niste magazine sa rugam frumos vanzatoarele, pare-se ca nu le-am induplecat..si intr-un final, disperarea Giei ne-a facut sa ajungem in garsoniera unui necunoscut, ca spatiu in boscheti nu mai era..era ocupat de „domni”..Ok, trecem peste, ajungem la meci. Pardon, pana sa strecem strada,era sa ne mai calce si tramvaiul 41, dar chiar sa ne calce!!! Era la un metru de mana mea!!!!!!!!!!!!!!!!.Si aici alta distractie..La intrare, dupa „marea pipaire”stam la o coada ca tot romanul si desigur vine si randul meu sa „compostez” biletul, dar am un mare ghinion la tot ce are mecanism ce se poatte bloca..si asa a fost!!!! Toata lumea din fata mea a intrat,dar la mine s-a blocat chestia aia si incep injuraturile din spate..Eu ma facusem verde-albastra, eram doar cu Gia in clipa aia, urma sa ne intalnim cu ceilalti dupa ce intram, fiecare avand bilet la alta poarta..Ok,oamnei buni!!! Nu e vina mea!!! S–a blocat, dar deh..fete infuriate, dinti scrasnind si injuraturi la greu, eu tot incercam, dar nu mergea!!!! Pana vine un jandarm , incearca si el, vede ca nu-i treaba sa functioneze la mine, si baga biletul Giei(desigur ca al ei a mers) si ne pune pe amandoua sa intram pe poarta aia! Shiiiiiiiiiittttttttt, dupa injuraturi au inceput rasetele din spate(ghici de ce?) pentru ca abia aveam loc sa intram amandoua, eu a trebuit sa merg exact ca o balerina pe varfuri lipita de ea, altfel nu aveam sanse...Ei bine, imi tot doream sa vad live un gol, poarta dusmana fiind in a doua repriza chiar in fata mea..si chiar ma gandeam: ce bine ar fi sa vad un gol..dar tipul de langa mine, un necunoscut ,aprinde o fumigena, si mi-a distras atentia, exact cand reuseste Steaua sa marcheze un gol..Gia ,care cu o clipa inainte era langa mine, a reusit sa imi ofere o vedere de ansamblu asupra a ceea ce inseamna un gol pentru suporteri:)) ea a cazut, si-a rupt blugii dar si un scaun! Si toate in acelasi timp. Eheee,trece meciul, din care nu am apucat sa vad nimic..dar am reusit sa invat cantece,”sa tin galerie”,sa vad baieti frumosi..
Vine vremea plecarii:))).Dar ce crezi?Dupa ce am sunat la taxi la nu stiu cate numere, dupa ce ni se inchideau telefoanele in nas cand auzeau”Ghencea”,am hotarat sa mergem pe jos ,ca toata lumea, pana in momentul in care vom da de o zona cunoscuta..Dar intre timp, noroc mare pe noi, vedem un autobuz, cred ca numarul 122,si stiam ca trece pe unde trebuia sa ajungem noi, asa ca ne-am urcat(dupa ce l-a induplecat Gia pe conductor, impreunandu-si mainile si tuguindu-si buzele intr-un „va implooor ,luati-ne si pe noooooiii, asta pentru ca nu era statie acolo). Eheeee, ce bucurie pe noi, ce bine ne simteam uitandu-ne la restul populatiei care urma sa mearga kilometri pe jos, in timp ce noi ne hodineam fundurile intr-un autobuz calduros…Din nou „eheeee” asta pentru ca nu stiam unde ne va duce..Nu banuiam unde vom ajunge noi..Poate s-a datorat ghinionului care ma caracterizeaza..Ei bine, mergem noi, mergem..multumite ca avem soferJ) si ajungem..ajungeeeemmmmmmmm..unde dracu’ am ajuns, Gia???? Asta era intreabarea cand am vazut in jurul nostru camp, depozite si nema populatie!! Mai era un nene cu noi ,il intrebam pe unde suntem, el urmand sa coboare si raspunsul fu” pai,in Colentina,acolo e centura Bucurestiului”. Un semnul exclamarii s-a asezat pe fata mea, asta pentru ca ii zisesem deja Giei ca nu simt ca am merge in directia buna( ea a sunat o colega ,aceea a asigurat-o ca e bine) iar fata Giei s-a facut galbena..apoi verde, apoi multicolora..Nu stiam unde suntem, nu stiam unde sa chemam un taxi”.,,Mda,va rugam trimiteti un taxi! Unde? Pai..pe centura!”. Am vorbit cu soferul, l-am rugat sa ne ia si pe noi pana unde se retragea cu autobuzul. Ai nah..hai la drum,cu gandul” unde om ajunge?” Lumina era stinsa, numai noi 2 ,am refuzat propunerea soferului de a merge cu el in fata ,desi ne-a zambit frumos..Am ajuns pe 13 septembrie la un moment dat, era zona cunoscuta pentru mine si am coborat, am chemat un taxi si cand ne-am vazut acasa..ohooo,sa vezi fericire pe Gia!!!!!!! Uitase de durerea la picior de cand rupsese scaunul in Ghencea, uitase de toate..Deh..ea zice ca tot ghinionul mi se datora, pentru ca numai eu am bafta la chestii naspa..
Hai sa va mai povestesc cat de mult crede in faptul ca ii port ghinion: i s-au stricat la tastatura literele „m”(Madalina) si „s”(State) acum asteapta si „e”(Elena) =)))). Dupa patania asta, s-a gandit ea..cum ar fi sa faca un blog? Ei bine,zis si facut..I-a pus un nume simplu la inceput, nu mai stiu exact..dar apoi ,ca sa se stie ca este comun, a introdus numele noastre in denumirea blogului. Ce credeti? S-a blocat dupa ce a scris „Mada” :)). Nu mai mergea..Nah..cum sa nu creada fata ca ii port ghinion?
E tarziu,mi-e somn..nu mai am chef sa scriu si sa povestesc ,asa ca intr-un alt episod va voi mai delecta cu pataniile noastre. Gia ,mi-am facut datoria! Lasa-ma sa invat sau sa dorm..Sper sa se plictiseasca cine citeste ce am scris :))).Gluma :P.
9 mai 2009
EU cu norocul, EA cu ghinionul
Ziua de ieri se presupunea a fi una linistita, fara peripetii, o zi relaxanta de mers la derby-ul Steaua-Dinamo pana m-am hotarat sa o iau pe Madalina cu mine la meci. Nu stiu cum se intampla, dar pe ea o urmareste ghinionul mereu (desi ar vrea mai mult sa o urmareasca baietii). Totul a inceput de cand asteptam sa intram la meci. Dupa atatea lichide baute simteam nevoia sa le dam afara. Si unde sa facem asta cand ne aflam inconjurate de o mare de oameni si multe tufisuri? Aici incepe ghinionul Madalinei. Se putea observa pe fetele noastre cat de disperate eram sa ajungem la toaleta. Incercam la magazine….degeaba. Disperarea ne-a indemnat sa apelam la oamenii dintr-un bloc. Stand la scara, am reusit sa ,,impresionez’’ un tip care tocmai vroia sa intre. Asa am ajuns noi la oameni straini in casa, la toaleta. Am scapat in final de acea nevoie si ne-am indreptat spre stadion. Ajunse la poarta, cand am introdus biletul Madalinei am avut alta surpriza: nu se aprindea acel beculet verde care ne permitea sa intram :)). Noroc ca biletul meu a mers. Si asa am intrat amandoua odata pe acea portita prin care, culmea, incapea o singura persoana. Probabil va intrebati cum de am avut loc? Sincer, nici noi nu stim. Va imaginati ce rasete se auzeau in spatele nostru.
Fericite ca am scapat, intram la meci. Totul a fost OK pana la final. Cand am iesit de pe stadion nu puteai arunca un ac de cati oameni erau.
Sunam sa chemam taxi. Alta surpriza: nu venea nimeni pana in Ghencea sa ne ia in aglomeratia aia. Ce sa facem? Pe jos aveam mult de mers. Am vazut 122, am fugit spre el si am inceput sa ne rugam cu niste ,,puppy dog eyes’’ de sofer sa ne deschida usile pentru ca stiam ca duce apoape de locul unde stam. Ne-am linistit vazandu-ne in siguranta in autobuz, dar linistea noastra nu a durat mult pentru ca ne-am trezit undeva prin Colentina, pe langa Centura Bucurestiului, locul unde se retragea autobuzul. Tin sa va spun ca peisajul era unul de iti venea sa fugi: o strada pe un camp. Am crezut ca nu mai ajungem acasa. Norocul nostru a fost ca soferul se intorcea cu tot cu autobuz pana in Sebastian. Asa am mers cu el pana cand am dat de o statie de taxiuri de unde am luat in final un taxi spre casa.
Dupa toate peripetiile noastre am ajuns la concluzia ca golul Stelei s-ar putea datora norocului meu, iar cel al lui Dinamo ghinionului care se tot tine scai de Madalina :))).
To be continued with Mada's impressions about 8 of may.
Fericite ca am scapat, intram la meci. Totul a fost OK pana la final. Cand am iesit de pe stadion nu puteai arunca un ac de cati oameni erau.
Sunam sa chemam taxi. Alta surpriza: nu venea nimeni pana in Ghencea sa ne ia in aglomeratia aia. Ce sa facem? Pe jos aveam mult de mers. Am vazut 122, am fugit spre el si am inceput sa ne rugam cu niste ,,puppy dog eyes’’ de sofer sa ne deschida usile pentru ca stiam ca duce apoape de locul unde stam. Ne-am linistit vazandu-ne in siguranta in autobuz, dar linistea noastra nu a durat mult pentru ca ne-am trezit undeva prin Colentina, pe langa Centura Bucurestiului, locul unde se retragea autobuzul. Tin sa va spun ca peisajul era unul de iti venea sa fugi: o strada pe un camp. Am crezut ca nu mai ajungem acasa. Norocul nostru a fost ca soferul se intorcea cu tot cu autobuz pana in Sebastian. Asa am mers cu el pana cand am dat de o statie de taxiuri de unde am luat in final un taxi spre casa.
Dupa toate peripetiile noastre am ajuns la concluzia ca golul Stelei s-ar putea datora norocului meu, iar cel al lui Dinamo ghinionului care se tot tine scai de Madalina :))).
To be continued with Mada's impressions about 8 of may.
